Ursul si privighetoarea - Katherine Arden - Editura Art

Cartea Ursul si privighetoarea scrisa de Katherine Arden a aparut la editura Art in anul 2018 si face parte din categoria Carti pentru copii si adolescenti.

In salbaticia Rusiei, iarna pare ca dureaza mai tot anul. Dar pe Vasilisa nu o deranjeaza frigul, si dupa o zi petrecuta afara, serile ramane langa foc, ascultand basmele doicii sale despre Imparatul Inghet, demonul zapezii. La cativa ani dupa ce mama Vasilisei moare, tatal ei calatoreste la Moscova, de unde se intoarce cu o noua nevasta. O femeie cu credinta in Dumnezeu, care le interzice tuturor sa mai slujeasca spiritele casei si datinile pagane. Familia intreaga o asculta, doar Vasya i se impotriveste, hranind in continuare spiritele ce salasluiesc in jurul caminului, simtind ca disparitia lor ar putea aduce cu sine necazuri mari. Si, intr-adevar, recoltele devin tot mai slabe, rele de tot felul se abat asupra intregului sat, in vreme ce creaturi malefice apar tot mai aproape de casa. E timpul ca Vasya sa-si descopere adevaratele puteri.

Ursul si privighetoarea e mai mult decat un basm – e o incursiune intr-o lume in care o tanara fata se maturizeaza, isi asculta instinctul si refuza sa se supuna „destinului femeilor”, intr-o epoca in care acestea nu puteau decat sa-si slujeasca barbatul si gospodaria.

Fragment din lucrare:

"Inghet. Era iarna tarzie in nordul Rusiei, cu aerul greu de umezeala care nu era nici ploaie, nici zapada. Frumosul peisaj de februarie ii facuse loc unui martie gri si mohorat, iar membrii familiei Piotr Vladimirovici erau fonfaiti de la umezeala si slabanogi in urma celor sase saptamani in care postisera cu paine neagra si varza fermentata. Dar nimeni nu se gandea la degerat si nasuri infundate si nici macar, remelancolici, la terci de ovaz si friptura, caci Dunia se pregatea sa spuna o poveste.

In seara aceea, batrana statea in cel mai bun loc pen tru povesti: in bucatarie, pe banca de lemn de langa soba. Soba era imensa, facuta din lut ars, mai inalta decat un om si suficient de mare cat sa incapa inauntru toti copii lui Piotr Vladimirovici. Capacul plat era bun pe post de loc de dormit; maruntaiele acesteia gateau, incalzeau bucataria si pregateau bai de abur pentru cei bolnavi.

- Ce poveste vreti in seara asta? a intrebat Dunia, bu curandu-se de focul care ii incalzea spatele.

Copii lui Piotr stateau in fata ei, asezati pe scaune. Toti iubeau povestile, chiar si fiul mijlociu, Sasa, care era timid si evlavios si ar fi insistat - daca intreba cineva- ca prefera sa isi petreaca seara rugandu-se..."