Trump si AUR. Populismul: Amenintarea globala a secolului 21 - Dorin Alin Gal - Editura Cetatea de Scaun

The work edited by Dr. Florian Banu, a researcher at C.N.S.A.S. and one of the most serious historians who has emerged in the last decade through his studies and volumes published on topics related to contemporary Romanian history, covers a recent period, specifically the decade that preceded the Romanian Revolution. This includes an excellent doctoral thesis defended under the guidance of Professor Dumitru Şandru at the "A.D. Xenopol" Institute of History in Iaşi, followed by numerous significant contributions.

We warmly and seriously recommend this volume for reading, and the reasons are multiple. Firstly, we must emphasize the importance of the subject, and we believe that the work will be received with real interest by both specialists and the general public, who are concerned with topics related to the recent past.

Secondly, we must consider the documents themselves, which cover the interval from February 26, 1980, to December 19, 1989, consisting of 141 notes and reports from the Securitate, the vast majority of which are unpublished and now in the custody of C.N.S.A.S.

Another aspect is related to the selection of these documents, which also reveals the qualities of the editor, Dr. Florian Banu. Documents of various types have been identified, ranging from notes for party leadership or ministry leadership to inspection reports on the functioning of essential components for both the political police and modern intelligence services: correspondence control and surveillance.

By doing so, the editor offers the reader the chance to form an opinion not only about Romanian society in the 1980s, with its economic, social, cultural, and military aspects, but also about the mechanisms developed by the communist regime to ensure meticulous surveillance of citizens, from the highest dignitary to the most modest pensioner.

Of particular interest are the documents related to the population's supply of essential foodstuffs (bread, meat, dairy products), the multitude and diversity of which irrefutably prove that the population's starvation was not an "accident" or a conjunctural situation, but a meticulously and cynically orchestrated policy by the regime's leaders. The documents also reveal the role assumed by minor "satraps" (small activists, directors, and department heads, or even simple managers of food stores) in transforming the daily lives of Romanians into an endless ordeal, a desperate struggle for physical survival, which prompts serious reflection on the essence of the defunct political regime.

Through the selection made, the editor did not neglect the moral component of the system crisis, with the documents revealing that large social categories (workers, cultural figures, freelancers, magistrates, doctors, and teachers) had become alienated from the regime's declared objectives. Although very few voices openly shouted "the emperor is naked!" in the final years of the regime, practically, the "believers" of the secular religion called communism could be counted on the fingers of one hand.

Special attention was given to the situation of young people, their attempts, closely monitored by the Securitate, to build an alternative culture, with models borrowed, more or less creatively, from the West. Additionally, the option of illegal emigration from the country is highlighted by the documents, illustrating the level of despair people had reached, as well as their lack of confidence in the possibility of reforming the system. The slogan of the time "Today's UTC members, tomorrow's RFG members!" perfectly illustrated the moods recorded in the Securitate documents, the total failure of political-ideological education, and the indoctrination campaigns carried out assiduously in the mass media.

Lucrarea editata de dr. Florian Banu, cercetator la CNSAS si unul dintre cei mai proeminenti istorici din ultimul deceniu datorita studiilor si volumelor publicate pe teme legate de istoria contemporana a Romaniei, acopera o perioada recenta, respectiv deceniul dinaintea Revolutiei Romane. Aceasta include o teza de doctorat excelenta sustinuta sub indrumarea profesorului Dumitru Sandru la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iasi, urmata de numeroase contributii importante.

Recomandam cu caldura si seriozitate acest volum pentru lectura, iar motivele sunt diverse. In primul rand, subliniem importanta subiectului si credem ca lucrarea va fi primita cu interes de catre specialisti si publicul larg, preocupat de subiecte legate de trecutul recent.

In al doilea rand, trebuie sa luam in considerare documentele propriu-zise, care acopera intervalul 26 februarie 1980 - 19 decembrie 1989, si cuprind 141 de note si informari ale Securitatii, majoritatea inedite, aflate acum in custodia CNSAS.

Un alt aspect important este selectia acestor documente, care releva calitatile editorului, dr. Florian Banu. Au fost identificate documente diverse, de la note pentru conducerea de partid sau a unor ministere, pana la rapoarte de inspectie privind functionarea unor componente esentiale atat pentru politia politica, cat si pentru serviciile de informatii moderne: controlul corespondentei si filajul.

Astfel, editorul ofera cititorului posibilitatea de a-si forma o opinie nu doar despre societatea romaneasca a anilor '80, cu aspectele sale economice, sociale, culturale si militare, ci si despre mecanismele dezvoltate de regimul comunist pentru supravegherea minutioasa a cetatenilor, de la cei mai inalti demnitari pana la cei mai modesti pensionari.

De interes aparte sunt documentele referitoare la aprovizionarea populatiei cu alimente de baza (paine, carne, produse lactate), care demonstreaza fara echivoc ca infometarea populatiei nu a fost un "accident" sau o situatie conjuncturala, ci o politica atent orchestrata de liderii regimului. Documentele evidentiaza si rolul micilor "satrapi" (activisti marunti, directori si sefi de departamente sau gestionari de magazine alimentare) in transformarea vietii cotidiene a romanilor intr-un calvar, o lupta disperata pentru supravietuire fizica, aspecte care ne indeamna la reflectie asupra esentei regimului politic defunct.

Prin selectia facuta, editorul nu a neglijat componenta morala a crizei de sistem, documentele dezvaluind ca largi categorii sociale (muncitori, oameni de cultura, liber profesionisti, magistrati, medici si profesori) s-au alienat in raport cu obiectivele declarate ale regimului. Desi putine voci au strigat deschis "imparatul este gol!", in anii de final ai regimului, "credinciosii" religiei seculare numita comunism erau foarte putini.

O atentie deosebita a fost acordata tinerilor, incercarilor lor, monitorizate de Securitate, de a-si construi o cultura alternativa, cu modele imprumutate din Occident. De asemenea, optiunea emigrarii ilegale din tara este ilustrata de documente, aratand gradul de disperare al oamenilor si neîncrederea in reformarea sistemului. Sloganul vremii "UTC-istii de azi, RFG-istii de maine!" reflecta perfect starea de spirit consemnata in documentele Securitatii si esecul total al educatiei politico-ideologice si al campaniilor de indoctrinare din mass-media.

Lucrarea coordonată de dr. Florian Banu, cercetător la CNSAS și un istoric de renume din ultimul deceniu, datorită studiilor și volumelor sale despre istoria contemporană a României, acoperă perioada deceniului anterior Revoluției Române. Aceasta include o teză de doctorat excelentă susținută sub îndrumarea profesorului Dumitru Sandru la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iași, urmată de multiple contribuții importante.

Recomandăm cu căldură și seriozitate acest volum pentru lectură, având multiple motive. În primul rând, subliniem relevanța subiectului, fiind de interes atât pentru specialiști, cât și pentru publicul larg preocupat de trecutul recent.

În al doilea rând, documentele analizate acoperă intervalul 26 februarie 1980 - 19 decembrie 1989, incluzând 141 de note și informări ale Securității, majoritatea inedite și acum în custodia CNSAS.

Un alt aspect esențial este selecția documentelor, demonstrând calitățile editoriale ale dr. Florian Banu. Au fost selectate documente diverse, de la note pentru conducerea de partid sau a ministerelor, până la rapoarte de inspecție privind funcționarea unor componente cheie pentru poliția politică și serviciile de informații moderne: controlul corespondenței și filajul.

Editorul oferă astfel cititorilor șansa de a-și forma o opinie asupra societății românești din anii '80, cu aspectele sale economice, sociale, culturale și militare, dar și asupra mecanismelor de supraveghere dezvoltate de regimul comunist pentru a monitoriza cetățenii, de la demnitari până la pensionari.

Documentele privind aprovizionarea cu alimente de bază (pâine, carne, lactate) sunt deosebit de relevante, arătând că înfometarea populației nu a fost un "accident" sau o situație conjuncturală, ci o politică orchestrată de liderii regimului. Acestea scot la lumină și rolul jucat de mici activiști, directori și gestionari de magazine alimentare în transformarea vieții cotidiene într-un calvar, o luptă disperată pentru supraviețuire, ce ne îndeamnă la reflectare asupra esenței regimului comunist.

Selecția editorului nu a neglijat nici componenta morală a crizei de sistem, documentele arătând că diverse categorii sociale (muncitori, intelectuali, liber profesioniști, magistrați, medici și profesori) s-au alienat față de obiectivele regimului. Deși puține voci au strigat deschis "împăratul este gol!" în anii finali ai regimului, adepții comunismului erau foarte puțini.

Tinerii și încercările lor de a construi o cultură alternativă, monitorizate de Securitate, au primit o atenție specială. Documentele ilustrează și opțiunea emigrării ilegale, reflectând disperarea oamenilor și neîncrederea în reformarea sistemului. Sloganul "UTC-iștii de azi, RFG-iștii de mâine!" reflecta perfect starea de spirit și eșecul total al educației politico-ideologice și al campaniilor de indoctrinare desfășurate în mass-media.

Acest volum a fost realizat ca parte a unui proiect de cercetare desfășurat în cadrul Centrului de Studii Ruse și Sovietice "Florin Constantiniu" de la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române.

Inițiativa a aparținut autorului acestor rânduri, pornind de la observațiile personale privind dezinteresul crescând din mediul public față de evenimentele de la 23 August 1944, mai ales după moartea Regelui Mihai I (5 decembrie 2017), ultimul mare protagonist al acelor vremuri. O tendință similară, deși nu la fel de pronunțată, a fost observată și în istoriografia academică, unde subiectul 23 August 1944 a devenit tot mai marginal. Această tendință poate fi explicată, parțial, prin exploatarea excesivă și distorsionată a subiectului înainte de 1989 și în perioada "revizionistă" a anilor '90 și 2000, precum și prin apariția unor teme noi specifice vremurilor actuale.

Cu toate acestea, evenimentele care au dus la schimbarea regimului la 23 August 1944 rămân unul dintre cele mai importante episoade din istoria contemporană a României, prezentând numeroase aspecte încă neelucidate sau controversate, așa cum se va vedea și în acest volum.

Un exemplu de urmat este cel al Franței, care continuă să comemoreze anual, cu mari festivități, debarcarea Aliată în Normandia (6 iunie 1944) și începutul eliberării de sub ocupația germană.

În 2024, când se împlinesc 80 de ani de la evenimentele din august 1944, am propus colegilor mei, istoricii Vasile Buga și Mihai Burcea, să folosim acest prilej aniversar pentru a realiza un volum amplu, care să sintetizeze cercetările istorice din această perioadă și să includă interpretările noi și ultimele descoperiri din sursele istorice. Scopul a fost de a crea un volum care să îmbine cunoașterea, rigoarea științifică și obiectivitatea istorică, având în vedere că, după 80 de ani, istoriografia românească a depășit abordările subiective din perioadele anterioare.

În cadrul proiectului, am folosit ca reper metodologic volumele din Tratatul de Istorie a României realizat în cadrul Academiei Române. Am stabilit temele principale pentru a oferi o imagine cât mai cuprinzătoare asupra evenimentelor, concentrându-ne asupra perioadei pregătitoare a înlăturării guvernului condus de Mareșalul Ion Antonescu, rolul principalilor actori implicați, poziția SSI și a liderilor Armatei, eșecul negocierilor cu Marile Puteri Aliate pentru ieșirea României din război, desfășurarea evenimentelor din 23 August 1944 și a celor imediat următoare, reacția germană, formarea noului guvern și primele măsuri luate de acesta, încheind cu negocierile de la Moscova din 12 septembrie 1944 pentru semnarea Convenției de armistițiu.

Articolele includ subcapitole care tratează întreaga perioadă de după intrarea României în război (22 iunie 1941) și oferă detalii relevante despre politica internă și externă a regimului Antonescu.

Pentru o imagine completă, am adăugat în volum o secțiune cu studii despre aprecierile sovietice asupra poziției Regelui Mihai și memoriile inedite ale unor participanți direcți la evenimente – precum baronul Mocsonyi-Styrcea, col. Dumitru Dămăceanu, diverși lideri comuniști. Am inclus, de asemenea, un studiu despre reprezentarea evenimentelor din 23 August în filmele artistice realizate în timpul regimului comunist.

Acest volum a fost realizat ca parte a unui proiect de cercetare desfasurat in cadrul Centrului de Studii Ruse si Sovietice "Florin Constantiniu" de la Institutul National pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Romane.

Initiativa a apartinut autorului acestor randuri, plecand de la observatiile personale privind dezinteresul din mediul public fata de evenimentele de la 23 August 1944, mai ales dupa moartea Regelui Mihai I (5 decembrie 2017), ultimul mare protagonist al acelor vremuri. O tendinta similara a fost observata si in istoriografia academica, unde subiectul 23 August 1944 a devenit mai putin central. Aceasta tendinta poate fi explicata, partial, prin exploatarea excesiva si distorsionata a subiectului inainte de 1989 si in perioada "revizionista" a anilor '90 si 2000, precum si prin aparitia unor teme noi specifice vremurilor actuale.

Cu toate acestea, evenimentele care au dus la schimbarea regimului la 23 August 1944 raman unul dintre cele mai importante episoade din istoria contemporana a Romaniei, prezentand numeroase aspecte controversate si inca neelucidate, asa cum se va vedea si in acest volum.

Un exemplu de urmat este cel al Frantei, care continua sa comemoreze anual, cu mari festivitati, debarcarea Aliata in Normandia (6 iunie 1944) si inceputul eliberarii de sub ocupatia germana.

In 2024, cand se implinesc 80 de ani de la evenimentele din august 1944, am propus colegilor mei, istoricii Vasile Buga si Mihai Burcea, sa folosim acest prilej aniversar pentru a realiza un volum amplu, care sa sintetizeze cercetarile istorice din aceasta perioada si sa includa interpretarile noi si ultimele descoperiri din sursele istorice. Scopul a fost de a crea un volum care sa imbina cunoasterea, rigoarea stiintifica si obiectivitatea istorica, avand in vedere ca, dupa 80 de ani, istoriografia romaneasca a depasit abordarile subiective din perioadele anterioare.

In cadrul proiectului, am folosit ca reper metodologic volumele din Tratatul de Istorie a Romaniei realizat in cadrul Academiei Romane. Am stabilit temele principale pentru a oferi o imagine cat mai cuprinzatoare asupra evenimentelor, concentrandu-ne asupra perioadei pregatitoare a inlaturarii guvernului condus de Maresalul Ion Antonescu, rolul principalilor actori implicati, pozitia SSI si a liderilor Armatei, esecul negocierilor cu Marile Puteri Aliate pentru iesirea Romaniei din razboi, desfasurarea evenimentelor din 23 August 1944 si a celor imediat urmatoare, reactia germana, formarea noului guvern si primele masuri luate de acesta, incheind cu negocierile de la Moscova din 12 septembrie 1944 pentru semnarea Conventiei de armistitiu.

Articolele includ subcapitole care trateaza intreaga perioada de dupa intrarea Romaniei in razboi (22 iunie 1941) si ofera detalii relevante despre politica interna si externa a regimului Antonescu.

Pentru o imagine completa, am adaugat in volum o sectiune cu studii despre aprecierile sovietice asupra pozitiei Regelui Mihai si memoriile inedite ale unor participanti directi la evenimente – precum baronul Mocsonyi-Styrcea, col. Dumitru Damaceanu, diversi lideri comunisti. Am inclus, de asemenea, un studiu despre reprezentarea evenimentelor din 23 August in filmele artistice realizate in timpul regimului comunist.

Protestul social in perioadele moderna si contemporana a avut forme variate: rascoale, revolutii, greve, manifestatii stradale, razboaie de gherila, toate incadrate in conceptul generic de revolta, de contestare publica a sistemului social-politic. Acestea au avut cauze materiale si au generat asteptari, sperante, proiecte si programe, provocand reactii de solidaritate sau adversitate. Ele au cuprins un ansamblu de reprezentari pro si contra, exprimate atat in documente formale, cat si in fenomene de masa, cum ar fi zvonurile si practicile rituale.

Imaginarul asociat acestor miscari a dat sens cauzelor materiale ale protestului social, plasandu-le in contextul emotiilor si perceptiilor resimtite de oamenii epocii in viata cotidiana, cu dorintele si anxietatile lor, manifestate nu doar in marile decizii publice, ci si in relatiile de zi cu zi. De altfel, cauzele materiale se regasesc cel mai bine in actiunile si gesturile de zi cu zi, iar intentiile si eficienta demersurilor subiective reflecta motivatiile obiective.

In contextul rascoalei din 1907, de exemplu, protestul s-a exprimat nu doar prin imagini colective, ci si prin referiri la persoane concrete. Un manifest gasit la 20 aprilie 1907, in comuna Fulga din judetul Prahova, spune: Domnule Ivancio, ce ai in socoteala in privinta invoielilor cu oamenii ca vedem ca Dumneata stai foarte greu, nu-ti ajunge de cand sugi sange nevinovat din oameni, nu-ti aduci aminte ca-ti vei da imprumutul de toate cate le-ai facut dar te rog impreuna cu toti te rugam a invoi oameni dupa cum cer, altfel sa te astepti ca nu e mult pana cand vei vedea moartea cu ochii ci numai Dumneata si slugi si logofeti si cari ii vad ca inchid ghitele dupa garla. - Mihail Roller, V. Ion (documente publicate de), Rascoala taranilor din 1907, vol. 1, Bucuresti, Editura de Stat, 1948, p. 500.

• Autor recunoscut cu Premiul Nobel pentru literatura in 1972

Aceasta prima lucrare a autorului, care va obtine Premiul Nobel pentru literatura in 1972, este un veteran al razboiului profund marcat de tragediile timpului sau. Lucrarea poate fi vazuta ca un document programatic. In anul in care se incheie procesele Tribunalului Militar International de la Nurnberg, debutul lui Boll arata ca nu toti germanii au fost sustinatorii fanatici ai lui Hitler, chiar daca majoritatea au ramas tacuti. "Tacerea celor care nu spun nimic este terifianta. Este tacerea celor care nu uita si care stiu ca sunt pierduti," spune autorul.

Tacerea si razboiul nu pot suprima valorile fundamentale ale umanitatii. Pentru Heinrich Boll si implicit pentru personajele sale, acestea sunt iubirea si credinta religioasa. Orice fiinta umana are dreptul la o viata demna. Misiunea artei este sa afirme si sa transmita acest mesaj, rezistand tuturor elementelor dezumanizante. Heinrich Boll a ramas fidel acestor valori pe parcursul intregii sale cariere literare. - Sorin Cristescu

In aceasta lucrare inovatoare, Patrick J. Geary depaseste notiunile traditionale ale istoriei europene pentru a descrie perioada merovingiana (circa 400-750 e.n.) ca parte integrala a antichitatii tarzii. Bazandu-se pe cele mai recente cercetari din arheologie, istorie culturala, etnografie istorica si alte domenii, el dezvolta o interpretare originala a istoriei merovingiene si a lumii romano-barbare din care a aparut. Geary descrie cu maiestrie interactiunile complexe ale unei epoci instabile, urmarind romanizarea barbarilor si barbarizarea romanilor, procese care in final au facut aceste populatii greu de distins. Concisa, clara si scrisa elegant, Merovingienii este o contributie esentiala la intelegerea unei perioade cruciale dar adesea neglijata a istoriei occidentale.

Aceasta este o carte remarcabila si importanta. Geary stapaneste literatura subiectului in toate limbile relevante. Nu doar ca are calitatile necesare pentru a scrie o sinteza, dar este si un cercetator de renume in domeniu. Eu as adopta aceasta carte. Am asteptat o asemenea sinteza. - Edward Peters, University of Pennsylvania, S.U.A.

Ofera o sinteza originala si puternic explicativa a perioadei... Este de la sine inteles ca aceasta carte va deveni bibliografie obligatorie pentru cursurile mele, atat la nivelul de licenta cat si la studii aprofundate. A fost o mare placere sa o citesc... si va fi o mare placere sa o folosesc la predare in viitor. - Barbara H. Rosenwein, Loyola University of Chicago, S.U.A.

Sinteza echilibrata a unei epoci in care, sub valul "barbariei" ce acoperea ruinele institutionale ale Imperiului Roman, au prins forma elementele esentiale ale civilizatiei medievale occidentale - biserica, nobilimea, monarhia, orasul. Merovingienii ofera o lectura accesibila si educativa. Patrick Geary a reusit, prin eruditie si talent, sa combine precizia restituirii istoriografice, apreciata in mediul academic, cu fluiditatea narativa, iubita de publicul larg, oferindu-ne o imagine inedita a Occidentului de dinaintea catedralelor. - Mircea Anghelinu, arheolog

Constituția, ca lege fundamentală a unui stat, conform unei definiții larg răspândite, reflectă stadiul de dezvoltare socială, economică și politică a acestuia la un moment dat, stabilind forma de guvernământ, organizarea statului și drepturile și obligațiile cetățenilor. O istorie a Constituțiilor poate oferi o analiză retrospectivă asupra evoluției societății și a modului în care problemele fiecărei epoci istorice au fost soluționate și proiectate ca bază normativă pentru dezvoltarea viitoare. Criteriul unei Constituții este relativ și nu poate fi aplicat în mod absolut în toate timpurile și locurile, deoarece forma de organizare a statului este produsul unei anumite situații a unei națiuni, incluzând starea politică, juridică, economică, psihologia socială și aspirațiile sale etice și de dreptate socială.

O istorie a proiectelor constituționale și a Constituțiilor României din epoca modernă și contemporană poate evidenția evoluția constituțională a țării în raport cu factorii politici și de putere, partidele și grupările politice care s-au confruntat pe scena politică și juridică, reflectând raportul de forțe și interese din societatea română în contextul internațional al ultimelor două secole, de la Constituția cărvunarilor din septembrie 1822, considerată „prima întrupare a gândirii constituționale în Țările Române”.

Această lucrare își propune, prin studiile monografice asupra primelor proiecte constituționale din prima parte a secolului al XIX-lea și a celor șapte Constituții ale României din perioada 1866-1991, să releve evoluția vieții constituționale, cu valorile și tradițiile sale, precum și limitele funcționării acestora în procesul treptat și adeseori sinuos al dezvoltării și afirmării structurilor democratice ale societății românești.

Efortul intens de modernizare din prima jumătate a secolului al XIX-lea, care viza integrarea politică, economică și culturală a României într-o Europă a aspirațiilor naționale, trebuia să înceapă cu crearea unor forme noi politico-juridice de organizare a statului. În acest context, legii și Constituției le revenea un rol esențial, iar românii au manifestat un interes deosebit pentru elaborarea unor proiecte de Constituție care să ofere stabilitate și trăinicie instituției statale, asigurând dezvoltarea conform cerințelor vremii. Proiectele constituționale care au precedat elaborarea și adoptarea Constituției din 1866 reflectă rădăcinile și tradițiile adânci ale unui sistem constituțional cu forme caracteristice regimurilor parlamentare europene, care au evoluat treptat pentru a se adapta realităților societății românești.

Constitutia, ca lege fundamentala a unui stat, conform unei definitii larg raspandite, reflecta stadiul de dezvoltare sociala, economica si politica a acestuia la un moment dat, stabilind forma de guvernamant, organizarea statului si drepturile si obligatiile cetatenilor. O istorie a Constitutiilor poate oferi o analiza retrospectiva asupra evolutiei societatii si a modului in care problemele fiecarei epoci istorice au fost solutionate si proiectate ca baza normativa pentru dezvoltarea viitoare. Criteriul unei Constitutii este relativ si nu poate fi aplicat in mod absolut in toate timpurile si locurile, deoarece forma de organizare a statului este produsul unei anumite situatii a unei natiuni, incluzand starea politica, juridica, economica, psihologia sociala si aspiratiile sale etice si de dreptate sociala.

O istorie a proiectelor constitutionale si a Constitutiilor Romaniei din epoca moderna si contemporana poate evidentia evolutia constitutionala a tarii in raport cu factorii politici si de putere, partidele si gruparile politice care s-au confruntat pe scena politica si juridica, reflectand raportul de forte si interese din societatea romana in contextul international al ultimelor doua secole, de la Constitutia car­vu­na­ri­lor din septembrie 1822, considerata „prima intrupare a gandirii constitutionale in Tarile Romane”.

Aceasta lucrare isi propune, prin studiile monografice asupra primelor proiecte constitutionale din prima parte a secolului al XIX-lea si a celor sapte Constitutii ale Romaniei din perioada 1866-1991, sa releve evolutia vietii constitutionale, cu valorile si traditiile sale, precum si limitele functionarii acestora in procesul treptat si adeseori sinuos al dezvoltarii si afirmarii structurilor democratice ale societatii romanesti.

Efortul intens de modernizare din prima jumatate a secolului al XIX-lea, care viza integrarea politica, economica si culturala a Romaniei intr-o Europa a aspiratiilor nationale, trebuia sa inceapa cu crearea unor forme noi politico-juridice de organizare a statului. In acest context, legii si Constitutiei le revenea un rol esential, iar romanii au manifestat un interes deosebit pentru elaborarea unor proiecte de Constitutie care sa ofere stabilitate si trainicie institutiei statale, asigurand dezvoltarea conform cerintelor vremii. Proiectele constitutionale care au precedat elaborarea si adoptarea Constitutiei din 1866 reflecta radacinile si traditiile adanci ale unui sistem constitutional cu forme caracteristice regimurilor parlamentare europene, care au evoluat treptat pentru a se adapta realitatilor societatii romanesti.

Cartea care ajunge acum la cititori reunește o serie de articole și studii ale lui Eduard Andrei și Laurențiu Vlad, dedicate participării României la Expoziția Universală de la New York (1939-1940). Unele dintre aceste lucrări au fost publicate anterior în diverse reviste științifice și volume colective, în timp ce altele sunt inedite sau doar schițate în alte texte tipărite. Materialele sunt grupate în funcție de autori și domenii de interes, conturând astfel două perspective distincte: una a istoricului care combină studiile culturale și analiza clasică a trecutului și identităților naționale, și alta a istoricului de artă, specialist în arte vizuale, care, fiecare prin mijloacele proprii, explorează detaliile imaginarului identitar. De aceea, demersul a fost conceput ca unul comun, similar unei scene unde se întâlnesc două istorii complementare, diferite în metode și proceduri, dar care abordează, în linii mari, același material documentar și teren de studiu, organizate formal în cinci capitole distincte. Este, astfel, un demers unitar prin complementaritatea celor două secțiuni, dar și o colecție de studii unde fiecare text își păstrează individualitatea.

Autorii au subliniat că obiectivul principal al acestui volum este cercetarea imaginilor identitare ale României în cadrul Expoziției Universale de la New York (1939-1940). Totuși, prin detaliile artistice, diplomatice, economice și politice dezvăluite, devine evident că această lucrare face parte și din istoria relațiilor româno-americane de la sfârșitul anilor 1930, precum și din istoria artelor românești în călătoriile lor dincolo de Atlantic.

Cartea care ajunge acum la cititori reuneste o serie de articole si studii ale lui Eduard Andrei si Laurentiu Vlad, dedicate participarii Romaniei la Expozitia Universala de la New York (1939-1940). Unele dintre aceste lucrari au fost publicate anterior in diverse reviste stiintifice si volume colective, in timp ce altele sunt inedite sau doar schitate in alte texte tiparite. Materialele sunt grupate in functie de autori si domenii de interes, conturand astfel doua perspective distincte: una a istoricului care combina studiile culturale si analiza clasica a trecutului si identitatilor nationale, si alta a istoricului de arta, specialist in arte vizuale, care, fiecare prin mijloacele proprii, exploreaza detaliile imaginarului identitar. De aceea, demersul a fost conceput ca unul comun, similar unei scene unde se intalnesc doua istorii complementare, diferite in metode si proceduri, dar care abordeaza, in linii mari, acelasi material documentar si teren de studiu, organizate formal in cinci capitole distincte. Este, astfel, un demers unitar prin complementaritatea celor doua sectiuni, dar si o colectie de studii unde fiecare text isi pastreaza individualitatea.

Autorii au subliniat ca obiectivul principal al acestui volum este cercetarea imaginilor identitare ale Romaniei in cadrul Expozitiei Universale de la New York (1939-1940). Totusi, prin detaliile artistice, diplomatice, economice si politice dezvaluite, devine evident ca aceasta lucrare face parte si din istoria relatiilor romano-americane de la sfarsitul anilor 1930, precum si din istoria artelor romanesti in calatoriile lor dincolo de Atlantic.

Aceasta carte urmareste sa reconstituie istoria militara a perioadei dintre retragerea provinciei Dacia si retragerea ultimelor elemente ale puterii militare romano-bizantine de pe frontiera dunareana, in al doilea deceniu al secolului al VII-lea. Prin Dacia ne referim la teritoriul delimitat de Tisa, Dunare si Nistru, populat anterior cuceririi romane de triburile cunoscute sub numele de "geto-daci". Retragerea armatei si administratiei romane a desfiintat frontiera dintre teritoriul ocupat si cel ramas in afara provinciei, astfel incat istoria acestui spatiu trebuie analizata in ansamblul sau pentru perioada ulterioara...

Istoria militara a Daciei post-romane este de fapt o parte a istoriei interactiunilor romano-barbare la Dunarea de Jos. In prima etapa, actorii principali au fost Imperiul Roman tarziu, gotii, sarmatii, diferitele grupuri de daci inca neromanizati, precum si populatia daco-romana ramasa pe teritoriul fostei provincii. Ulterior, locul acestor barbari a fost luat de huni, gepizi, bulgari, slavi si avari, in timp ce populatia daco-romana devenea tot mai izolata de lumea romana din care se desprinsese. Abandonarea provinciilor de frontiera a accentuat aceasta izolare.

Integrarea europeana, cu toate implicatiile sale si felul in care ne influenteaza viata ca indivizi si optiunile ca societate, nu poate fi inteleasa in afara contextului sau istoric. Privind integrarea europeana doar din perspectiva problemelor actuale si analizand-o pe plan economic, juridic sau institutional, nu putem percepe pe deplin natura si consecintele acestui fenomen. O analiza istorica, care examineaza originile si trecutul fenomenului, ne poate clarifica mai bine implicatiile sale, modul in care a ajuns in acest stadiu, lectiile invatate si evolutia societatii europene postbelice. Aceasta lucrare urmareste sa reconstituie istoria integrarii europene in contextul politic, analizand conjunctura politica interna si internationala in care a inceput si s-a desfasurat acest proces, urmarind procesul decizional si factorii care au influentat acesta la nivelul fiecarui actor implicat, identificand scopurile si interesele urmarite de fiecare participant si modul in care acestea au fost reconciliate de-a lungul decadelor. De asemenea, lucrarea analizeaza pozitia Statelor Unite fata de integrarea europeana, dinamica relatiilor americano-vest-europene si impactul razboiului rece asupra procesului de integrare europeana.

Intelligence VS. Jihadul salafist. Adaptarea culegerii de informatii din surse umane pentru combaterea terorismului global descentralizat de origine islamica

Terorismul este un fenomen contemporan cu potentialul de a afecta toate domeniile de activitate sociala. Evolutia mediului de securitate a adus transformari ale amenintarii, care ia forme tot mai diverse. In prezent, terorismul de origine salafista, o manifestare a terorismului contemporan, are un caracter global, depasind granitele statale si devenind tot mai sofisticat, mai putin discriminant si cu un potential letal ridicat.

Terorismul global descentralizat reprezinta o amenintare atat pentru fortele militare care actioneaza in teatrele de operatii sau in bazele nationale, cat si pentru comunitatile civile si formele de organizare sociala si politica existente. Puterea si spectrul terorismului continua sa se extinda, gruparile teroriste demonstrand ingeniozitate in dezvoltarea de noi tactici, tehnici si proceduri, utilizand o gama larga de tehnologii, de la cele mai simple la cele mai avansate.

Perceptii despre Europa si europenitatea in spatiul public romanesc al secolelor XVIII-XXI (Istorii, imagini, idei)

La sfarsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX, intelectualitatea romaneasca a cunoscut o veritabila "criza" de constiinta europeana. Primele semne de solidarizare spirituala cu civilizatia, cultura si istoria occidentala, impreuna cu ideile si valorile sale, dateaza din aceasta perioada. Dorinta de a merge "inlauntru" - cum se spunea atunci - era directa si puternica; nevoia de a fi in "Europa" si de a o aduce la noi acasa era acuta si imperioasa. Aceasta notiune magica avea un continut complex: admiratie si complex de inferioritate, emulatie si invidie, speranta si revolta, ideal si integrare, dorinta de progres, regenerare si reabilitare. Aceasta adevarata mutatie spirituala, moment crucial al istoriei constiintei romanesti si care coincide cu prima faza de modernizare, descoperirea Europei de catre "Luminile" romanesti reprezinta o problema esentiala de istorie culturala si comparata a ideilor. - Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea Romaniei. Aspecte ideologice si culturale

Europa nu poate fi construita ca un ansamblu de societati libere, legate prin aceleasi forme de solidaritate, decat dupa depasirea diviziunilor artificiale profund ancorate in constiinte. Credinta ca Europa se va consolida prin treptata extindere a pietei comune este doar visul de vara al unui contabil. Europa nu poate fi construita decat pe o constiinta europeana. Aceasta constiinta trebuie sa recupereze toate eforturile facute spre o solidaritate largita de fiecare societate in parte si sa ofere noi temelii lumii civilizate in care ne regasim pe noi, intalnindu-i pe ceilalti, mostenitori ai Romei, ai Atenei, ai Ierusalimului. - Alexandru Dutu, Ideea de Europa si evolutia constiintei europene

Intr-un context socio-politic delicat, in care miscarile extremist-nationaliste, suveraniste, sovine, devin din ce in ce mai puternice in tarile continentului european - fenomen prezent si in Romania - manifestandu-se tot mai frecvent impotriva valorilor europene si a democratiei incluzive promovate de UE, s-a considerat necesara o reflectie intelectuala care sa re-contureze proiectul european autohton, istoria si dimensiunile sale contemporane. Desigur, nu este o reflectie definitiva, nici macar o sinteza a temelor/subiectelor europene din cultura romana - poate ca un astfel de demers ar fi posibil intr-un viitor -, ci doar cateva sectiuni mai mult sau mai putin punctuale (istorii, imagini, idei, cum le-am numit in subtitlul acestui volum) dintr-o serie istorica consistenta, similar celor imaginatate de Alexandru D. Xenopol, acum mai bine de un veac.

Desi miturile si imaginile mitice au fost laicizate, degradate si camuflate, ele sunt prezente peste tot, asteptand sa fie recunoscute.

Desi s-au scris multe studii despre mitologia romaneasca, inca simtim nevoia unui studiu complet. Analizand materialele existente, observam ca nu exista o prezentare exhaustiva a mitologiei romanesti, a sistemului de gandire traditional si taranesc. Aceste credinte nu au disparut si continua sa fie de interes - povestiri, credinte si interpretari mitologice ale unor traditii si obiceiuri pot fi gasite inca in satele din Romania si chiar in mediul urban. Cercetarea etnologica, dezvoltata initial cu un aspect antropologic, a neglijat superstitiile in favoarea abordarii inovatoare si ultramoderne a realitatilor de pe teren. Daca ignoram perioada comunista, cand cercetarile religioase si mitologice nu erau incurajate oficial, putem vedea totusi ca au aparut lucruri importante, unele de o valoare exceptionala, cum ar fi tipologia legendei mitologice si sistematizarea materialului legendar realizate de Tony Brill. Acest domeniu a fost insa adesea vitregit. - Mircea Eliade

Miturile precrestine sunt elementele centrale ale mitologiei romanesti. Crestinismul nu a facut decat sa incerce sa "inghita" aceste mituri, suprapunandu-se peste personaje mitologice importante si sarbatori sacre, oferindu-le nume noi, dar pastrand esenta lor. Un exemplu este cel al celor doi creatori ai universului in mitologia romaneasca, Fartatul si Nefartatul. Ei sunt frati, probabil gemeni, unul bun si unul rau. Numele lor originale sunt necunoscute (tabuizarea, impusa de credinta in sacralitatea lor, impiedicand rostirea numelor in afara unui context sacru). Influentele crestine tarzii au transformat aceste figuri in Dumnezeu si Diavol. Dumnezeu, care nu este cel din panteonul crestin, calatorea incognito pe pamant alaturi de Sfantul Petru, care apare frecvent in postura de creator, instituind impreuna traditii care se pastreaza pana in prezent.

Ielele sunt personaje care se aseamana cu cele din mitologiile vecine, dar sunt distincte. Aceste duhuri ale aerului, noptii, padurii si apelor impuneau o teama extraordinara oamenilor care umblau afara noaptea, intr-un timp interzis in perioada primaverii. Calusarii, luptatorii impotriva ielelor, sunt prezenti mai ales in spatiul romanesc, desi forme similare pot fi gasite si in sudul Dunarii, la bulgari si macedoneni.

Reprezentarile despre timp si spatiu sacru, momente temporale in care actioneaza demonii, in care se poate interactiona cu ei si in care se poate actiona impotriva lor prin descantece sau alte practici de dezvrajire, sunt de asemenea importante. Spatiul - locul unde actioneaza demonii, unde oamenii nu au voie sa calce sau sa se afle - joaca un rol major. Structura mitologiei romanesti este in mare parte precrestina. - Antoaneta Olteanu

Desi laicizate, degradate si camuflate, miturile si imaginile mitice sunt prezente peste tot, doar trebuie sa le recunosti.

Chiar daca s-au scris deja numeroase studii despre mitologia romaneasca, inca simtim nevoia unui studiu complet. Analizand materialele existente, observam ca nu avem o prezentare exhaustiva a mitologiei romanesti, a sistemului de gandire traditional si taranesc. Aceste credinte nu au disparut si continua sa fie de interes - povestiri, credinte si interpretari mitologice ale unor traditii si obiceiuri pot fi gasite inca in satele din Romania si chiar in mediul urban. Cercetarea etnologica, dezvoltata initial cu un aspect antropologic, a neglijat superstitiile in favoarea abordarii inovatoare si ultramoderne a realitatilor de pe teren. Daca ignoram perioada comunista, cand cercetarile religioase si mitologice nu erau incurajate oficial, putem vedea totusi ca au aparut lucruri importante, unele de o valoare exceptionala, cum ar fi tipologia legendei mitologice si sistematizarea materialului legendar realizate de Tony Brill. Acest domeniu a fost insa adesea vitregit. - Mircea Eliade

Miturile precrestine sunt elementele centrale ale mitologiei romanesti. Crestinismul nu a facut decat sa incerce sa "inghita" aceste mituri, suprapunandu-se peste personaje mitologice importante si sarbatori sacre, oferindu-le nume noi, dar pastrand esenta lor. Un exemplu este cel al celor doi creatori ai universului in mitologia romaneasca, Fartatul si Nefartatul. Ei sunt frati, probabil gemeni, unul bun si unul rau. Numele lor originale sunt necunoscute (tabuizarea, impusa de credinta in sacralitatea lor, impiedicand rostirea numelor in afara unui context sacru). Influentele crestine tarzii au transformat aceste figuri in Dumnezeu si Diavol. Dumnezeu, care nu este cel din panteonul crestin, calatorea incognito pe pamant alaturi de Sfantul Petru, care apare frecvent in postura de creator, instituind impreuna traditii care se pastreaza pana in prezent.

Ielele sunt personaje care se aseamana cu cele din mitologiile vecine, dar sunt distincte. Aceste duhuri ale aerului, noptii, padurii si apelor impuneau o teama extraordinara oamenilor care umblau afara noaptea, intr-un timp interzis in perioada primaverii. Calusarii, luptatorii impotriva ielelor, sunt prezenti mai ales in spatiul romanesc, desi forme similare pot fi gasite si in sudul Dunarii, la bulgari si macedoneni.

Reprezentarile despre timp si spatiu sacru, momente temporale in care actioneaza demonii, in care se poate interactiona cu ei si in care se poate actiona impotriva lor prin descantece sau alte practici de dezvrajire, sunt de asemenea importante. Spatiul - locul unde actioneaza demonii, unde oamenii nu au voie sa calce sau sa se afle - joaca un rol major. Structura mitologiei romanesti este in mare parte precrestina. - Antoaneta Olteanu

Desi laicizate, degradate si camuflate, miturile si imaginile mitice sunt prezente peste tot, trebuie doar sa le recunosti.

Desi s-au scris numeroase studii despre mitologia romaneasca, inca simtim nevoia unei lucrari complete. Analizand materialele existente, observam ca nu avem o prezentare exhaustiva a mitologiei romanesti, a sistemului de gandire traditional taranesc. Aceste credinte nu au disparut si continua sa fie de interes - povestiri, credinte si interpretari mitologice ale unor traditii si obiceiuri pot fi gasite inca in satele din Romania si chiar in mediul urban. Cercetarea etnologica, dezvoltata initial cu un aspect antropologic, a neglijat superstitiile in favoarea abordarilor inovatoare si ultramoderne ale realitatilor de pe teren. Daca ignoram perioada comunista, cand cercetarile religioase si mitologice nu erau incurajate oficial, putem vedea totusi ca au aparut lucruri importante, unele de valoare exceptionala, cum ar fi tipologia legendei mitologice si sistematizarea materialului legendar realizate de Tony Brill. Acest domeniu a fost insa adesea vitregit. - Mircea Eliade

Miturile precrestine sunt elementele centrale ale mitologiei romanesti. Crestinismul nu a facut decat sa "inghita" aceste mituri, suprapunandu-se peste personaje mitologice importante si sarbatori sacre, oferindu-le nume noi, dar pastrand esenta lor. Un exemplu este cel al celor doi creatori ai universului in mitologia romaneasca, Fartatul si Nefartatul. Ei sunt frati, probabil gemeni, unul bun si unul rau. Numele lor originale sunt necunoscute (tabuizarea, impusa de credinta in sacralitatea lor, impiedicand rostirea numelor in afara unui context sacru). Influentele crestine tarzii au transformat aceste figuri in Dumnezeu si Diavol. Dumnezeu, care nu este cel din panteonul crestin, calatorea incognito pe pamant alaturi de Sfantul Petru, care apare frecvent in postura de creator, instituind impreuna traditii care se pastreaza pana in prezent.

Ielele sunt personaje care se aseamana cu cele din mitologiile vecine, dar sunt distincte. Aceste duhuri ale aerului, noptii, padurii si apelor impuneau o teama extraordinara oamenilor care umblau afara noaptea, intr-un timp interzis in perioada primaverii. Calusarii, luptatorii impotriva ielelor, sunt prezenti mai ales in spatiul romanesc, desi forme similare pot fi gasite si in sudul Dunarii, la bulgari si macedoneni.

Reprezentarile despre timp si spatiu sacru, momente temporale in care actioneaza demonii, in care se poate interactiona cu ei si in care se poate actiona impotriva lor prin descantece sau alte practici de dezvrajire, sunt de asemenea importante. Spatiul - locul unde actioneaza demonii, unde oamenii nu au voie sa calce sau sa se afle - joaca un rol major. Structura mitologiei romanesti este in mare parte precrestina. - Antoaneta Olteanu

Lansata in 2023 in Marea Britanie sub titlul Braintenance, aceasta carte a devenit rapid populara in randul cititorilor. Dr. neurolog Julia Ravey dezvaluie secretele unei vieti fericite prin aplicarea tehnicilor de auto-programare a creierului, metode accesibile tuturor.

Puterea mintii - Transforma-ti viata cu neurostiinta este un ghid stiintific pentru formarea de obiceiuri sanatoase si atingerea obiectivelor personale. Lucrarea exploreaza in mod captivant conexiunea dintre creier si comportament, oferindu-ti instrumentele necesare pentru a-ti imbunatati viata in mod semnificativ.

Bazandu-se pe neurostiinta si cercetari recente, aceasta carte te va invata cum sa-ti antrenezi creierul pentru a dezvolta noi abilitati si deprinderi. Vei intelege procesele cognitive din spatele formarii obiceiurilor si vei descoperi strategii eficiente pentru a le transforma in rutine sanatoase si productive.

Puterea mintii te va purta intr-o calatorie fascinanta prin mecanismele creierului uman, oferindu-ti o intelegere profunda a modului in care gandurile, emotiile si comportamentele noastre sunt interconectate. Vei invata cum sa-ti optimizezi performanta mentala, sa gestionezi stresul si sa-ti imbunatatesti concentrarea si claritatea mentala.

Tot ce spunea si facea ea era plin de pasiune sincera, iubire de tara, curaj si energie, un adevarat spirit de sacrificiu. Eroina nu avea doar un suflet mare, ci era si inteligenta, plina de bun simt, modesta, respectuoasa si cu o oarecare cultura (a urmat o scoala profesionala in Bucuresti). Era afabila, demna si masurata in gesturi si cuvinte si vorbea destul de bine franceza. Camarazii nostri, ofiterii francezi care au cunoscut-o, o respectau si o admirau foarte mult. - Adevarul, Anul XXXIV No. 11412, Duminica, 19 Iunie 1921, Ecaterina Teodoroiu de General Alexe Anastasiu

… textele alese de noi ii lasa sa vorbeasca pe cei care, prin faptele si sacrificiile lor, au faurit istoria, conferindu-le astfel o valoare deosebita si o incarcatura emotionala speciala prin care putem retrai intens evenimentele dramatice ce au marcat formarea Romaniei Mari. Fiecare document reprezinta un fragment de istorie, o parte din "acele momente sublime" despre care celebrul scriitor austriac Stefan Zweig spunea ca "atunci cand creeaza in mod desavarsit, istoria nu are nevoie de vreo mana care sa o ajute. Acolo unde ea domneste cu adevarat ca poeta, ca dramaturga, niciun poet nu trebuie sa incerce sa o depaseasca." - Sorin Cristescu

Aceasta colectie reuneste contributiile stiintifice ale unor cercetatori experimentati - inclusiv personalitati remarcabile ale istoriografiei romanesti contemporane - majoritatea activand in institutul mentionat anterior. Intitulata O vecinatate dificila. Relatiile romano-ruse/sovietice 1914-1965, lucrarea contine in mare parte studii dedicate problemei tezaurului Romaniei de la Moscova sau subiectelor conexe acestei probleme.

Am initiat aceasta lucrare pentru a demonstra ca scaderea increderii in autoritati si liderii traditionali este asociata cu aderarea la curentele populiste sau cel putin vulnerabilitatea fata de mesajele acestora. Cele doua studii de caz prezentate valideaza ipoteza de cercetare prin numeroasele elemente practice care confirma teoria propusa initial. Mai mult, studiile de caz completeaza lucrarea, subliniind necesitatea urgenta de masuri pentru combaterea efectelor populismului.

Am analizat motivele victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidentiale din Statele Unite din 2016 si am evidentiat numeroasele moduri in care acestea nu sunt neaparat legate de ideologia sau activitatea partidului Republican pe care il reprezenta. Astfel, se confirma modul in care un lider populist poate adopta idei necesare, chiar daca nu le va aplica in practica odata ajuns la putere. In acelasi timp, existenta unui alt candidat cu un discurs similar, Bernie Sanders, arata ca aderarea populatiei la ideile populiste nu se face prin intermediul unui set de idei caracteristic sau al unui lider carismatic, ci ambele elemente sunt adaptate pragmatic pentru succes.

In Romania, evolutia partidului A.U.R. confirma ipoteza de cercetare. Din considerente istorice, economice si sociale, cetatenii romani erau pregatiti sa sustina un actor politic care pare sa exprime nemultumirile lor. Lasati in urma de evolutia societatii, multi alegatori prefera sa ii considere pe altii responsabili pentru dificultatile lor, exact tipul de discurs promovat de populisti. Studiul de caz despre activitatea partidului A.U.R. a subliniat cum cetatenii, intotdeauna gata sa critice autoritatile statului roman, nu sustin acest partid din adeziune fata de ideile sale originale, ci din dorinta de a se opune conducatorilor traditionali. Argumentul nostru referitor la importanta intelegerii populismului si a relatiei sale cu nemultumirea cetatenilor fata de autoritati este astfel confirmat si prezinta un potential imediat de aplicare la situatia actuala a Romaniei.

Securitatea este mereu amenintata de elemente volatile, iar printre provocarile socio-politice actuale, populismul a devenit una dintre cele mai mari. In contextul international de astazi, lipsa de predictibilitate pe termen scurt este o constanta, astfel incat status quo-ul traditional este din ce in ce mai mult provocat de actori pragmatici si tranzitorii. Populismul a aparut din conflictul dintre nevoia de a intelege aceste schimbari si teama autoritatilor de a le accepta in societate.

Importanta si actualitatea temei Desi termenul de "esec al democratiei" este din ce in ce mai des folosit, acesta nu se reflecta in mod valid la nivel practic. Democratia moderna nu este un esec, ci se afla in mijlocul unei perioade de tranzitie care necesita evolutie si adaptare pentru a ramane relevanta si pragmatica in contextul actual. Nemultumirea cetatenilor din tot mai multe state fata de modul in care deciziile liderilor se manifesta in practica a reprezentat motivul principal al redactarii acestei lucrari.

Chiar daca analiza impactului populist nu este un element nou in politicile de securitate, succesul si ascensiunea acestui curent in ultimii ani l-au transformat intr-un indicator si un component al crizei generale de transparenta si comunicare care afecteaza actori precum Uniunea Europeana si Statele Unite. Fenomenul globalizarii, considerat standardul noului mileniu, i-a facut pe multi cetateni sa se simta amenintati de rapiditatea cu care evolueaza lucrurile. Astfel, acestia devin deschisi la apelurile liderilor populisti care exploateaza momentele dificile din comunitatea internationala pentru a sustine necesitatea protejarii propriilor granite.

Amenintarea populista nu poate fi considerata importanta doar din perspectiva politica. Nemultumirile din toate straturile societatii ofera o supapa de manifestare cetatenilor care resimt concret schimbarile. Este imperativ necesar sa exploram dinamicile care influenteaza modul in care actorii regionali si globali sunt perceputi de populatie, avand in vedere aparitia acestei potentiale amenintari: liderii populisti.