facebook portokal

Contact: 0730 650 316

Program L - V: 08:00 - 18:00

comenzi@portokal.ro; online@portokal.ro

TRANSPORT GRATUIT la comenzi mai mari de 150 lei!
  • Meditatii filosofice - note pentru o filosofie inactuala

Meditatii filosofice - note pentru o filosofie inactuala

Autori: Ernest Bernea
13,00 Lei

Disponibilitate: Stoc epuizat

Isbn: 978-606-8195-06-3
Editura:
Numar pagini: 144
Limba: Romana
Format carte: 145x205

Fii primul care evalueaza acest produs.

Deschizi coletul inainte de plataReturnare produs in 30 de zileTransport gratuitTransport gratuit

  • Descriere
  • Pareri

Detalii

Meditatii filosofice - note pentru o filosofie inactuala este scrisa de Ernest Bernea si aparuta la EdituraPredania.

"In analiza lui Alexandru Dragomir, Cogito ergo sum, sintagma lui Descartes, devine sigla suprema a epocii moderne. In limpezimea obscura a acestor trei cuvinte se ascunde punctul din care spiritul rupe contractul cu transcendentul si devine total autonom. Productia libera, „fictionala“, a spiritului ramas cu sine insusi Dragomir o va numi „algebra“, iar productia aceasta, descrisa apoi de Hegel in toate secventele ei, va deveni destinul epocii moderne. Dar in acest volum, care incheie editia Dragomir, exista si o alta voce decat cea a ganditorului speculativ, vocea notatiilor de la o varsta tarzie (am putea-o numi „existentiala“), cand obiectul precumpanitor al meditatiilor devine insasi viata autorului, relatia lui cu sine si cu oamenii in mijlocul carora a trait. Temele discursului capata nuante crepusculare, iar tonul, inflexiuni melancolice."Prin „Meditatiile” sale filosofice, Ernest Bernea pune sub semnul intrebarii lumea in care traim si pe noi odata cu ea. Viziunea sa asupra lumii, Weltanschauung-ul sau spiritual, are un centru profund duhovnicesc: pe Hristos. Hristocentrismul sau este demonstrat, etalat avand ca reper faliile multiple ale realitatii, care interfereaza cu straturile duhovnicesti, psihologice, sociale ale persoanei. Ce se intampla cu omul care se instraineaza de insasi inima sa, in care sta ascuns chipul lui Dumnezeu, si care se primejduieste oferindu-se prada ideologiilor vremii- materialismului dialectic sau consumerist, pansexualismului, pozitivismului cel de multe feluri sau marxismului cultural- veti afla citind aceasta carte. Nu vi se pare uimitor ca un om s-a gandit la toate aceste forme de idolatrie, in anii 70, cand ele abia se intrezareau la orizont, iar noi le traim din plin, necritic, hipnotic aproape, acum? Intorcandu-ne la Hristos, intrand in camara ascunsa a inimii, ne revenim in fire. Iata mesajul vietii lui Ernest Bernea si singura cale intrezarita de el de a rezista raului din noi si din afara noastra. Figura marcanta a generatiei intelectuale interbelice – filosof, sociolog, etnograf, eseist, poet si prozator, fost detinut politic in vremea lui Carol al II-lea si in perioada comunista, Ernest Bernea s-a ivit in lume pe data de 28 Martie 1905, la Focsani. Copilaria si-a petrecut-o la Braila. Tot aici si-a desavarsit studiile primare si liceale. Inca de mic a luat contact cu civilizatia Romaneasca traditionala, insusindu-si valorile acesteia. Conditiile austere de viata i-au configurat inca de mic o atitudine spartana fata de bunurile pamantesti si de incercarile vietii. Incepand cu anul 1926, urmeaza Facultatile de Litere si de Filozofie din Bucuresti. Aici intra in contact cu profesorii Nicolae Iorga, Nae Ionescu si Dimitrie Gusti. Devine colaborator la ziarul Cuvantul, coordonat de Nae Ionescu, si intra in echipele sociologice ale lui Gusti. Anii 1930 – 1933 sant dedicati unor studii de specializare in sociologie si istoria religiilor la Paris, in filosofie la Freiburg (Germania), unde audiaza cursurile fenomenologului existentialist, Martin Heidegger. Impreuna cu sotia sa, Maria Patrichi, a avut un fiu, pe Horia Bernea – intemeietorul Muzeului Taranului Roman, pictor de anvergura europeana – si doua gemene, Ana si Tudora. A trecut la Domnul pe data de 14 Noiembrie 1990. Este inmormantat la Manastirea Cernica."In analiza lui Alexandru Dragomir, Cogito ergo sum, sintagma lui Descartes, devine sigla suprema a epocii moderne. In limpezimea obscura a acestor trei cuvinte se ascunde punctul din care spiritul rupe contractul cu transcendentul si devine total autonom. Productia libera, „fictionala“, a spiritului ramas cu sine insusi Dragomir o va numi „algebra“, iar productia aceasta, descrisa apoi de Hegel in toate secventele ei, va deveni destinul epocii moderne. Dar in acest volum, care incheie editia Dragomir, exista si o alta voce decat cea a ganditorului speculativ, vocea notatiilor de la o varsta tarzie (am putea-o numi „existentiala“), cand obiectul precumpanitor al meditatiilor devine insasi viata autorului, relatia lui cu sine si cu oamenii in mijlocul carora a trait. Temele discursului capata nuante crepusculare, iar tonul, inflexiuni melancolice."

Scrie propria ta recenzie

 1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Calitate
Pret
Valoare
Incarcare...
Va rugam sa asteptati...