Jucaria furioasa

Jucaria furioasa este scrisa de Roberto Arlt si aparuta la Editura BCC Publishing.

"Opera lui Arlt ilustreaza o creatie aspra, in care copilaria, de pilda (El juguete rabioso - Jucaria infuriata), nu are nimic din nuantele trandafirii imprumutate ulterior de memorie altor scrieri de gen. Sunt amintiri amare, intunecate, colturoase: cioburile zgarie, aschiile inteapa. Reziduurile nu stralucesc in lumina inselatoare a edulcorarii secretate de ceata departarii de eveniment, ci sunt terne, casante, inabusitoare. Razbate forfota imunda a pietelor zgomotoase, intesate de vanzatori si musterii masurandu-se cu priviri neincrezatoare si viclene, lumea invalmasita a micilor comercianti, pisicheri de toate soiurile, haimanale carora mizeria le-a razuit orice poleiala de pitoresc - toti facandu-si un titlu de glorie din matrapazlac, pungasie si smechereala. In colcaiala dezgustatoare, protagonistul, Silvio Astier, e pe cale sa se scufunde intr-un sirag de esecuri mergand pana la a-l aduce in pragul inchisorii. O avalansa de situatii nefericite, care se reped atat de numeroase si cu atata inversunare implacabila asupra adolescentului, incat par sa-i taie insasi putinta de a respira firesc (ritmul sacadat al scrierii sugereaza gafaitul existential). Nici un dram de tenta moralista nu transpare din evocarea lui Silvio. Chiar daca sovaiala etica se insinueaza in sinea lui, aceasta nu e destul de puternica pentru a impiedica actul de tradare. Astier trimite la inchisoare, fara prea multe regrete sau remuscari, pe cel mai generos (dar totodata, e drept, si cel mai potlogar) dintre companioni. Asemanatoare existentelor picaresti, dominate de insubordonare sociala si de hazard, tineretea lui Silvio mai are insa o componenta esentiala: aspiratia spre puritate, retezata brutal. Jocul dintre nazuinta si realitate nu lasa nici o sansa iluziilor, care palpaie anemic doar pentru a se stinge curand. Proza beneficiaza de o scriitura adecvata. Nici un derapaj calofil nu inmoaie derularea de o rapiditate brutala a evenimentelor. Dimpotriva, stilul abrupt - pe alocuri chiar neglijent, poticnit, sacadat - sugereaza zbaterea inutila de a evada din capcana existentiala."