Confesiunile unei masti

Prin Confesiunile unei masti (1949), publicul japonez descopera resursele literare ale romanului scris la persoana intai, iar europenii descopera un mare scriitor japonez.
Mishima se exprima marturisind. Tabloul care-l reprezinta pe Sfantul Sebastian strapuns de sageti il urmareste pe adolescentul Kochan, alter ego al autorului, ca un ideal de frumusete in suferinta. Anomalia din viata lui e ca nu regaseste idealul de frumusete in trupul femeii, ci in cel al barbatului si, in cele din urma, intr-un narcisim care il sperie. Iesirea din criza pare sa fie frumoasa Sonoko, pe care vrea s-o iubeasca pentru a-si dovedi normalitatea, dar nu e in stare. Nici razboiul nu-i da lui Kochan sansa sa devina ceea ce-ar vrea: declara ca sufera de pneumonie si evita sa devina martir, precum Sfantul Sebastian. Mishima pare sa se intrebe daca, in spatele mastii sale, exista intr-adevar un sine. in fond, masca este el insusi. Identitatea lui e paradoxala: homosexualitatea nu e decit o heterosexualitate inversata, narcisismul e semnul urii de sine, dorinta de moarte e teama de sfarsit.