Scrieti o recenzie
Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820-1845) vol 3, partea1. Tinutul Cirligaturii - Mircea Ciubotaru, Siviu Vacaru - Editura Demiurg
Cartea Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820-1845) vol 3, partea1. Tinutul Cirligaturii scrisa de Mircea Ciubotaru si Siviu Vacaru a aparut la editura Demiurg in anul 2013 si face parte din categoria stiinte umaniste.
Tinutul a fost unul dintre cele mai vechi ale Moldovei dintre Siret si Prut, atestat din anul 1458, dar si cel mai mic (cu exceptia tinutului Herta, aparut abia la inceputul secolului al XIX-a). Delimitata si ,presata" de alte vechi tinuturi (Romanul, Hirlaul si Vasluiul), Cirligatura a trebuit sa se intinda pina aproape de hotarul tirgului lasi (Uricanii sint la limita de est a tinutului), fapt ce explica extinderea tinutului lasi dincolo de Prut. Cu doar doua ocoale, de Sus si de Jos, constituite din doar 44 de sate si cu Tirgul Frumos, centru administrativ, insumind 3267 locuitori recenzati in 1820, Cirligatura avea, la inceputul veacului al XIX-lea, majoritatea satelor in stapinirea boiereasca a unor familii insemnate: Bals, Canta(cuzino), Catargiu, Ghica, Jora, Palade si Roset. Prigorenii ramasesera, dupa un secol, inca in patrimoniul descendentilor din hatmanul Ion Neculce. Satele manastiresti erau putine, stapinite, cu o exceptie (Popiscanii, al Manastirii Doljesti), de manastiri din lasi: Mitocul, al Sfintului loan (Zlataust), Chilisoaia, al Sfintului Spiridon, Budestii, Hadimbul si Poiana Mironesei, ale Manastirii Galata, Schitul Stavnic, cu citiva poslusnici, si Vacotestii, ale Mitropoliei, si o parte din Horilesti (azi Horlesti), a bisericii catolice din lasi. Remarcabil este faptul ca in acest tinut fragmentarea razaseasca era o exceptie. Abia daca Mladina si Bojila erau mosii razesesti, dar in cele doua catune pierdute in padurile de la izvoarele Sacovatului locuiau cinci birnici, fara mentiunea vreunui razes, iar in intreg tinutul se mai aflau doar patru feciori de mazili (f. 15 r. si 16 r.). Un sat mare, Romanestii, era considerat cu mosie razaseasca, dar termenul, cu sens corect etimologic, desemna cu exactitate o realitate a vremii, anume o mosie impartita intre mai multi stapini, care erau atunci, la 1820, boieri importanti. Mircea CIUBOTARU
Autor | Mircea Ciubotaru, Silviu Vacaru |
---|---|
Categorie | Stiinte umaniste |
Data aparitiei | 2013 |
Editura | Demiurg |
Format | 175x250 |
ISBN | 978-606-92801-8-8 |
Numar pagini | 167 |
Tip coperta | Cartonata |
Transport Gratuit | Nu |
Ratings & Reviews
Scrieti o recenzie