Recenzie: Pan Wołodyjowski – de Henryk Sienkiewicz

Carti

Pan Wołodyjowski încheie celebra trilogie clasică din care mai fac parte romanele Prin foc şi sabie şi Potopul, dedicată de Henryk Sienkiewicz istoriei medievale a Poloniei.

Așa cum ne-a obișnuit, autorul concentrează acțiunea fiecăreia dintre cărțile sale din serie asupra unui alt protagonist.

De data aceasta, eroul căruia îi este urmărit îndeaproape destinul e cavalerul Michał Wołodyjowski, personaj importat și în celelalte două părți ale ciclului literar.

Pirpiriul spadasin invincibil s-a călit în nenumărate bătălii, clădindu-și un renume de luptător neînfricat, dar în sinea sa visa de mult timp la clipa când se va putea retrage într-o viață familială liniștită.

Din păcate, moartea bruscă a logodnicei lui, care-l aștepta acasă, îi dă planurile peste cap, umplându-l de frustrare împotriva nedreptății sorții.
După ce neobositul războinic a luptat atâta timp pentru binele comun, aceasta îi joacă un astfel de renghi sadic, tocmai când spera la un pic de pace și fericire personală.

Îndurerat, descurajat și demobilizat, Michał se retrage la mănăstire, hotărât să se despartă de toate cele lumeşti.

Dar camarazii lui de arme nu se împacă deloc cu absența sa şi încearcă în fel şi chip să-l convingă să se întoarcă alături de ei, mai ales că oştirile otomane devin pe zi ce trece o ameninţare tot mai îngrijorătoare, fiind pregătite să declanșeze o nouă invazie înspre nord.

Pan Wolodijowski - volumul I

Presărat cu descrieri magistrale de bătălii, portrete pitoreşti de personaje, intrigi întortocheate şi poveşti de dragoste de neuitat, romanul Pan Wołodyjowski ne dezvăluie un Sienkiewicz aflat la apogeul creaţiei, ce îşi captivează cititorii cu pagini de o măiestrie artistică atemporală.

Şi în Pan Wołodyjowski, ca şi în celelalte romane inspirate din trecutul Poloniei, scriitorul a folosit drept nucleu al întregii ţesături factologice un eveniment istoric spre care se îndreaptă toate firele epice şi pe care îl pregătesc toate componentele subiectului.

Dacă în Prin foc şi sabie, acest punct culminant al acţiunii era asedierea Zbarażului de către cazacii lui Hmelniţki aliați cu hoardele tătare, iar în Potopul, rezistenţa eroică de la mănăstirea Jasna Góra, atacată de suedezi, în ultima parte a tripticului, maniera de construcție rămâne similară, pregătind confruntarea titanică dintre apărătorii cetăţii Kamieniec – din Podolia – şi năvălitorii turci, în cadrul războiului polonezilor cu Imperiul Otoman, dintre anii 1672 -1676.

Poți cataloga cărțile lui Sienkiewicz drept excelente romane de capă și spadă, dar unele care au puternic realism al epocii și se desfășoară într-o lume chiar mai aspră decât aceea a Apusului Europei – sursa cea mai frecventă de inspirație pentru alți scriitori ai genului.

Descrierile sunt puține, supremația epicului, a narațiunii și a dialogului, face ca întreaga expunere să pară o povestire orală.

În cele mai multe secvențe, acțiunea nu zăbovește pe la curțile regelui sau ale nobililor, deși nici acestea nu lipsesc, ci se desfășoară în mijlocul naturii sălbatice, prin păduri, stepe, munți sau mlaștini, unde întâmplările năprasnice sunt la ordinea zilei, chiar și atunci când armatele nu se află în marșuri istovitoare sau nu se ciocnesc pe linia frontului.

Desigur, apar și domnițe serafice, înduioșând inimile simțitoare ale cavalerilor, însă ele sunt genul de caractere feminine care în momentele de cumpăna împărtășesc cu stoicism dificultățile unei vieți dure, prea adesea în stare să răpună ființa omenească.

Situarea personajelor într-o asemenea ambianță nu este întâmplătoare, mediul abundând în primejdii formează caractere dârze, capabile să facă față oricăror vicisitudini existențiale, așa cum se dovedesc a fi mai toți eroii epopeii sienkiewicziezne.

Pan Wolodijowski - volumul II

Henryk Sienkiewicz (1846-1916) este unul dintre cei mai cunoscuţi prozatori polonezi.

Autorul și-a făcut studiile la Universitatea Imperială din Varşovia, urmând mai întâi Facultatea de Medicină, apoi pe cea de Drept, în cele din urmă transferându-se la Institutul de Filologie şi Istorie, unde şi-a descoperit pasiunea pentru limba polonă veche.

Din această perioadă datează primele încercări literare.
A publicat romanul de debut în 1872, în foileton, în revista Wieniec.
A colaborat la revista Wieniec, la Gazeta Polska şi la alte publicaţii, construindu-şi o carieră jurnalistică de succes.

A scris numeroase romane şi nuvele care s-au bucurat de aprecierea publicului şi de elogiul criticii: trilogia istorică ce cuprinde titlurile Prin foc şi sabie (1884), Potopul (1886) şi Pan Wołodyjowski (1888),
Fără ideal (1891), Familia Połaniecki (1895), Quo Vadis (1896), Cavalerii teutoni (1900), Pe câmp de glorie (1906), Convulsii (1910), Prin pustiu şi junglă (1912).

În 1905, i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură.
Romanele sale au fost traduse în numeroase limbi şi ecranizate în repetate rânduri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.