Emil Cioran
Emil Cioran nascut in data de 8 aprilie 1911, Rasinari, a fost un filozof si scriitor roman devenit apatrid si stabilit in Franta, unde a trait pana la moarte fara sa ceara cetatenia franceza.
Prima lui carte aparuta in 1934 in Romania, Pe culmile disperarii, a fost distinsa cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitati si Premiul Tinerilor Scriitori Romani. Succesiv au aparut: Cartea amagirilor (1935), Schimbarea la fata a Romaniei (1936), Lacrimi si Sfinti (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la fata a Romaniei a fost autocenzurat in editia a doua aparuta la inceputul anilor '90, autorul insusi eliminand numeroase pasaje considerate extremiste, "pretentioase si stupide".
Emil Cioran a inceput prin a fi un ganditor torturat de sentimente si senzatii violente. Preocupat de problema mortii si a suferintei, este atras de ideea sinuciderii ca idee care ajuta supravietuirii. Tema alienarii omului, tema existentialista prin excelenta, prezenta la Jean-Paul Sartre sau Albert Camus, este formulata astfel, in 1932, de tanarul Cioran: "Sa fie oare pentru noi existenta un exil si neantul o patrie?"