facebook portokal

Contact: 0730 650 316

Program L - V: 08:00 - 17:00

comenzi@portokal.ro; online@portokal.ro

  • Arta cinematografica intre filosofie si psihanaliza - Marius Dumitrescu - Editura Sedcom Libris

Arta cinematografica intre filosofie si psihanaliza - Marius Dumitrescu - Editura Sedcom Libris

110,00 Lei

Disponibilitate: In stoc

Isbn: 978-973-670-602-8
Editura: Sedcom Libris
Numar pagini: 412
Data aparitiei: 2021
Limba: Romana
Format carte: 160 x 230
Tip coperta: Brosata

Fii primul care evalueaza acest produs.

Deschizi coletul inainte de plataReturnare produs in 30 de zileTransport gratuitTransport gratuit

  • Descriere
  • Pareri

Detalii

Cartea Arta cinematografica intre filosofie si psihanaliza scrisa de Marius Dumitrescu a aparut la edituraSedcom Libris in anul2021 si face parte din categoriaArta.

Marius Dumitrescu, nascut la 28 ianuarie 1966, este Doctor in Filosofie si Profesor de Filosofie la Uni-versitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, unde preda mai multe cursuri atat la ciclul de Licenta si Masterat, cat si in cadrul Scolii Doctorale, al carei Director a fost in perioada 2012 ‒ 2017. Tematica acestor cursuri este variata: Filosofie moderna, Antropologie filosofica, Psihanaliza artei, Filosofie si arta cinematografica si Teorii ale argumentarii si interpretarii.

A publicat recent cartile „Profetiile lui Descartes si mirabila Pace Westfalica” (2020), „Geneza baroca a filosofiei moderne” (2016) si „Psihanaliza aplicata in filosofie si arta” (2014).

Prof. univ. dr. Marius Dumitrescu se focalizeaza pe lucrari academice, care sunt insa accesibile unei audiente largi. Cartea de fata este rodul cursurilor prezentate la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, in calitate de titular al cursului Filosofie si arta cinematografica. Asadar, aceasta lucrare este o lectura esentiala pentru studentii de la Facultatile de filosofie care sunt interesati de arta cinematografica, dar si pentru publicul cinefil.

„Mintea era obisnuita sa recunoasca doar o engrama, o imagine fixa, ce putea fi o sta-tuie, un tablou sau, mai tarziu, o fotografie. Kinetoscopul a schimbat radical aceasta situatie fortand mintea, pentru prima data, sa recunoasca o secventa in miscare identica, astfel ca nu numai o fotografie putea fi privita de mai multe ori, ci si o secventa in miscare, care s-a dovedit insa a avea un impact mult mai mare asupra subiectului decat imaginea statica. (...)

Kinetoscopul, ultima mare inventie mecanica, pe langa tren, masina si avion, va lua in stapanire mai putin trupul exterior si mai mult aparatul fantastic al individului. Regizorii de film au realizat ceva nou; ei au adus timpul pe taramul subiectivitatii, al emotiilor corelate cu anumite succesiuni de imagini. Astfel, timpul mecanic, in chip paradoxal, se subiectivizeaza, intra pe teritoriul interioritatii, al libertatii.”

„Este foarte greu sa se stabileasca care scop anume al artei cinematografice este mai important, deoarece aceasta tanara arta vizuala prezinta nume-roase aspecte particulare, extrem de diverse, cum ar fi acela de veritabil sedativ sau, la polul opus, de anxiogen. Un film poate fi o sursa de inspiratie creatoare si chiar purificatoare sau, dimpotriva, poate deveni o realitate obsesiva si chiar distructiva. Dar ceea ce defineste cu adevarat esenta artei cinematografice este faptul ca prin film se creeaza, pentru prima data, conditiile realizarii unor transferuri totale, ce implica atat idei, cat si fantasme, dar si numeroase comportamente, stiluri, atitudini si reactii. Astfel, puterea pe care a dobandit-o cinematografia este demna de nu-marul «7», ce reflecta ziua implinirii Creatiei, caci adesea aceasta este nu-mita «cea de a saptea arta».” (Marius Dumitrescu, „Arta cinematografica intre filosofie si psihanaliza”, Editura SEDCOM LIBRIS, Iasi, 2021)

Scrie propria ta recenzie

 1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Calitate
Pret
Valoare
Incarcare...
Va rugam sa asteptati...